Raiffeisen Bank România: O istorie de succes
Istoria Raiffeisen Bank în România începe în 1994, când Grupul Bancar Austriac Raiffeisen a deschis o reprezentanță în București. În 1998, această a fost transformată în subisidiara Raiffeisenbank (România), oferind servicii și produse pentru companii. Raiffeisen Bank România a rezultat din fuziunea, încheiată în iunie 2002, a celor două entități deținute la acel moment de Grupul Raiffeisen în România: Raiffeisenbank (România) și Banca Agricolă Raiffeisen S.A., care fusese înființată în 2001, după preluarea băncii de stat Banca Agricolă de către grupul austriac.
Emblemă
Peste tot în lume, Raiffeisen Bank este reprezentată de crucea cu căluți
Simbolul este preluat de pe frontoanele caselor de la țară din Austria. Acolo tradiția spune că pentru bun augur, cele două bârne care încheie acoperișul unei case trebuie să se încrucișeze. Iar dacă crucea are două capete de căluți, locatarii casei vor fi păziți de rele. Raiffeisen a transformat acest simbol al protecției în propria marcă, deoarece membrii comunității Raiffeisen se protejează reciproc de dificultățile economice, colaborând, susținându-se unul pe celălalt.
1847
Friedrich Wilhelm Raiffeisen
Ideea care stă la baza Raiffeisen Bank s-a născut în criza agricolă de la mijlocul secolului al XIX-lea. În Europa Centrală preindustrială, țăranii eliberați de feudalism încercau să facă față concurenței zdrobitoare a marilor producători agricoli. Și, cum necazurile nu vin niciodată singure, în 1846 – 1847 recoltele au fost atât de proaste, încât s-a instalat o foamete dură. Majoritatea populației rurale trăia într-o sărăcie extremă, lipsită de mijloacele minime de subzistență. Soluția a venit de la un tenace primar prusac, F.W. Raiffeisen. El i-a învățat pe țărani să se asocieze, să se susțină la greu, să economisească și să se împrumute cu bani unii pe ceilalți. Ideea a prins imediat și a fost preluată în toate statele germane și mai apoi în toată lumea. Astfel s-a născut cooperativa de credit Raiffeisen. Asocierea țăranilor pentru surse de finanțare era o idee care preocupa intelectualitea germană la mijlocul secolului XIX. Ceea ce l-a deosebit pe F.W. Raiffeisen de contemporanii săi a fost încăpățânarea cu care și-a urmărit ideea. Nu a fost un idealist, căci detesta utopiile, ci un excelent pragmatic, care n-a cunoscut odihnă până când ideea lui nu a fost pusă în practică. În timpul crizei agricole, F.W. Raiffeisen a fost profund mișcat de suferința concetățenilor săi, și a ajuns la concluzia că lucrul de care oamenii aveau cea mai mare nevoie era accesul la credit.
1862
Prima cooperativă de credit Raiffeisen
Ideea de ajutor reciproc și cooperare a ajuns rapid și la bani, la economii și împrumuturi. F.W. Raiffeisen a încurajat înființarea cooperativelor de credit pe principii non profit. În 1862 el devine cofondatorul a trei cooperative de credit, înființate în sate vecine. Ideea era simplă: membrii cooperativei economiseau împreună, puneau banii la un loc și îi împrumutau pe cei care aveau nevoie, cu dobânzi rezonabile. Cooperativa funcționa după principii democratice. Primeau împrumuturi doar membrii, iar banii erau folosiți fie în producție, fie în comercializarea produselor obținute. Ca principiu prudențial, toți membrii cooperativei garantau pentru cel care lua un împrumut. Motto-ul primei cooperative era: “Ich für dich, du für mich” (Eu pentru tine, tu pentru mine).
1872
Pentru reducerea la maximum a riscului financiar, cooperativele sătești s-au unit. În 1872, F.W. Raiffeisen a fondat prima cooperativă regională de credit, Banca Cooperativă de Agricultură pentru Renania, la Neuwied, coordonând câteva cooperative de credit. El a fost primul director al băncii și a continuat să coopteze mici cooperative locale. În 1877 a fost înființată Asociaţia Cooperativelor Rurale, coordonată central de Banca Generală Agricolă Germană de la Berlin. Sistemul bancar dezvoltat atunci este și astăzi model pentru orice instituție de credit. Puterea asocierii își spunea deja cuvântul. Membrii cooperativelor schimbau informații și primeau consultanță juridică. Deveneau o forță. În 1881 a fost construit primul depozit agricol regional. De atunci, depozitele Raiffeisen au fost o parte integrantă a peisajului rural din Germania.
1888
Ideile lui Friedrich Wilhelm Raiffeisen se răspândesc în toată lumea
La moartea lui F.W. Raiffeisen, în 1888, în Germania erau deja 425 de societăți Raiffeisen. În Austria erau 120. Ideea a continuat să facă valuri și, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a răspândit în Imperiul Austro-Ungar, Franța, Elveția, Belgia, Luxemburg și Olanda. Cu greu se mai găsea un sat fără o cooperativă de credit sau un depozit care să nu poarte semnul celor doi căluți. Reacția în lanț a cuprins apoi India, Japonia, Canada, SUA şi Australia, inițial sub forma societăților de credit, ulterior sub cea a cooperativelor de credit. În Europa Centrală, asociațiile de împrumut au ajuns să fie cunoscute că Raiffeisenbank.
2015
MOȘTENIREA LUI F.W.RAIFFEISEN
Astăzi, cu greu găsești un sat sau oraș în Austria care să nu aibă o stradă sau o piațeta care să îi poarte numele. Mai presus de toate, însă, Fridrich Wilhelm Raiffeisen reprezintă organizația impresionantă pe care a lăsat-o în urmă. Născută din dorința de a scăpa de sărăcie și de a face față unei piețe din ce în ce mai concurențiale, după aproape 150 de ani, creația lui F.W. Raiffeisen se confruntă cu aceleași provocări: o piață globală, extrem de concurențială, în față căreia flexibilitatea și susținerea reciprocă fac diferența. Potrivit moștenirii lăsate de Raiffeisen, deciziile economice nu ar trebui luate doar cu gândul la maximizarea profitului. Corporațiile ar trebui să își asume și responsabilitatea față de oamenii din jur, față de natură și să caute soluții pentru dezvoltarea economică sustenabilă. Astăzi, ideile lui Raiffaisen sunt mai pertinente că niciodată. Friedrich Wilhelm Raiffeisen a reușit să-și pună ideile în aplicare, ajutându-și concetățenii să scape de sărăcie. Mai mult decât atât, fără să-și fi propus asta, ideile sale au ajuns să inspire milioane de oameni din toată lumea.